Propaganda rusă în Balcani – cum încearcă Moscova să își sporească influența în această regiune


Robert Manea
Propaganda rusă în Balcani – cum...

Influența Rusiei în zona Balcanilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Rusia este prezentă în în această regiune într-o mulțime de moduri. Primul este puterea soft. Moscova încearcă să fie persuasivă și atractivă prin evidențierea legăturilor culturale și religioase ale Rusiei cu regiunea. Sprijină jurnaliștii și platformele media favorabile Rusiei, sperând să răspândească narativa pro-rusă și pe cea anti-Occidentală în limbile locale. Și oferă conținut gratuit prin agențiile de știri rusești, precum Sputnik, făcând astfel ca narativele favorabile Rusiei să circule în media din Balcani.

Rusia are mai mulți reprezentanți care îi răspândesc obiectivul. Printre aceștia se numără Biserica Ortodoxă Rusă, mai mulți oligarhi ruși importanți, alți oameni de afaceri ruși și politicieni balcanici autoritari. Unele dintre activitățile acestora par a fi atent coordonate de guvernul Rusiei, dar altele sunt independente.

Moscova își întărește, de asemenea, relațiile economice și comerciale în sectoarele strategice – precum energia, sistemul bancar, de retail și imobiliar – pentru a crea o dependență și mai mare de Rusia. Pentru ca aceste eforturi să-i reușească, Rusia caută să exacerbeze fisurile politice și sociale în mai multe state din Balcani, prin suportul financiar și relațiile publice pe care le oferă grupurilor de extremă-dreapta.

De ce vrea Rusia mai multă influență în regiune?

Kremlinul nu vede Balcanii drept o regiune de interes strategic vital. Mai degrabă, vede statele balcanice ca instrumente prin care poate influența securitatea europeană într-un sens larg. Obiectivul Rusiei este să amâne și să complice extinderea NATO și a Uniunii Europene.

Moscova este pe deplin conștientă că Balcanii sunt ultima zonă din Europa – înaintea țărilor ex-sovietice – care nu este încă pe deplin integrată în structurile politice și de securitate ale Occidentului. Așa că speră ca prin încetinirea procesului de integrare în Balcani, poate preveni Occidentul să-și reia încercarea de a atrage țări ca Ucraina sau Georgia în instituțiile Euro-Atlantice.

Alt beneficiu al Moscovei care se adaugă în această strategie este distragerea. Activitatea Rusiei în Balcani distrage agenția Occidentului de la comportamentul rău al Rusiei în imediata sa vecinătate – militarizarea Strâmtorii Kerci și a Mării Negre, încercările acesteia de a împinge granițele teritoriilor desprinse mai departe în teritoriul Georgiei și presiunea sa asupra guvernelor din Armenia și Belarus.

Care este contextul istoric al relațiilor Rusiei cu Balcanii?

Rusia împarte legături religioase cu populațiile ortodoxe din Balcani, în special cu Bulgaria, Grecia, Macedonia, Muntenegru și Serbia. Moscova folosește Ortodoxia pentru a se promova pe ea însăși ca o apărătoare a valorilor familiei tradiționale în regiune. Aceasta vine într-un moment în care Bruxelles-ul cere un respect mai mare pentru minoritățile etnice, religioase și sexuale drept un criteriu de aderare la Uniunea Europeană.

Fără îndoială, legăturile culturale și istorice ale Rusiei cu regiunea sunt deseori exagerate. În mod tradițional, Rusia s-a angajat în Balcani mai mult pentru a influența securitatea europeană.

Rezultatele angajamentelor istorice ale Rusiei în Balcani nu au avut întotdeauna succes. Sprijinul pe care l-a oferit Serbiei înaintea Primului Război Mondial s-a sfârșit cu transformarea Imperiului Rus într-o catastrofă care a slăbit regimul țarist. După Revoluția Rusă (Revoluția bolșevică din octombrie 1917), mulți exilați ruși au părăsit Uniunea Sovietică și s-au stabilit la Belgrad, transformând orașul într-un focar european al sentimentului anti-sovietic.

În timpul Războiului Rece, nici Albania nici Iugoslavia nu au fost sateliți sovietici. Narativa Rusiei referitoare la relațiile strânse cu Balcanii pierde din vedere aceste bucăți ale istoriei.

Ce cred oamenii din Balcani despre Rusia?

Depinde pe cine întrebi. În mare parte, în Bosnia și Herțegovina sau Kosovo, Rusia este foarte nepopulară. Aceste țări își îndreaptă privirea mai mult spre Occident, în particular spre Statele Unite. Mulți localnici văd sprijinul Rusiei pentru populația de etnie sârbă ca fiind destabilizatoare și sunt îngrijorați de suportul pe care Rusia îl oferă grupurilor marginale de extremă dreapta, suport care ar putea să destabilizeze ordinea politică. În Bosnia și Herțegovina, de exemplu, Rusia nu sprijină doar naționaliștii sârbi, ci și politicienii croați. Dată fiind istoria violentă a țării, bosniacii văd acest angajament dublu ca fiind periculos.

În țările majoritar ortodoxe, atitudinea populară față de Rusia este mai pozitivă. Eforturile Rusiei de a se promova ca apărătoarea Ortodoxiei au ajutat-o să câștige bunăvoința populației. Oficiali ruși importanți vizitează frecvent aceste locuri, întărind relațiile diplomatice. Dar Moscova nu își ține întotdeauna promisiunile că va investi în aceste țări sau că le va oferi credite, ceea ce îi face pe mulți să se întrebe dacă chiar pot avea încredere în Rusia.

Oricum, Occidentul nu arată prea bine acum. Ritmul lent de integrare europeană a provocat frustrări, la fel ca percepția crescândă că Statele Unite și-au pierdut interesul în regiune. Disprețul președintelui Donald Trump pentru NATO și pentru alte instituții multilaterale i-a determinat pe mulți să-și pună întrebări cu privire la beneficiile integrării Euro-Atlantice. Iar liderii occidentali, ca președintele Trump sau prim-ministrul britanic Theresa May, arată slabi sau nesiguri în comparație cu imaginea îngrijită cu atenție a lui Vladimir Putin.

Între timp, Brexitul și criza imigranților a decredibilizat Uniunea Europeană. Balcanii au fost în prima linie a imigrației în masă, iar decizia unor state europene de a-și închide granițele pune o mulțime de presiune economică și socială pe regiune.

Cu un Occident distras și o absență a leadership-ului în regiune, Rusia și-a asigurat multe porți de acces.

Ce crede restul Europei despre activitatea Rusiei în Balcani?

Sunt multe de spus despre mișcările Rusiei în regiune, în particular după încercarea de lovitură de stat din Muntenegru din 2016, în spatele căreia s-a aflat Rusia, pentru a preveni aderarea țării la NATO. Mașinațiunile Rusiei prin care a încercat să împiedice rezolvarea disputei referitoare la numele țării dintre Grecia și Macedonia au fost documentate, de asemenea, de presă.

Aceste eforturi coordonate de Moscova au scos la iveală activitatea sa în regiune și au determinat NATO să își focalizeze din nou atenția pe combaterea influenței Rusiei.

Oricum, analiștii occidentali trebuie să aibă grijă la puterea în creștere a Rusiei în Balcani. În mare parte, amestecul Moscovei s-a dovedit un rateu – de exemplu, manevrele sale de a opri aderarea Muntenegrului la NATO și subminarea înțelegerii cu privire la numele Macedoniei s-au soldat ambele cu un eșec. Cu toate acestea, Rusia s-ar putea să aibă și alte cărți în mânecă pe care le poate folosi pentru a complica traiectoria Euro-Atlantică a acestor state.

Arată comentariile (0)

Comentarii

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Articole asemănătoare

Analize

Sunt ICO-urile versiuni moderne ale jocurilor piramidale de tip Caritas? Asemănări și deosebiri

Pentru cei născuți după anii 2000, numele Caritas probabil că nu înseamnă nimic. În fapt însă, în tulburii ani de după revoluția din 1989 acest joc piramidal, sau schemă Ponzi, a...

Adăugat pe de Sandu Smaranda
Analize

Mesaje efervescente pe Facebook. Ce mai zic Udrea, Ponta și Băsescu

Modul în care un politician sau o instituție publică își livrează mesajul pe Facebook este important – cititorii vor să se simtă aproape de emițător, pe cât permite mediul...

Adăugat pe de Alexandra Minea