Meniu

Articole asemănătoare

Înapoi la Ultimele Articole

QMagazine și elogiile: imaginea unei actrițe, folosită ca să promoveze aberații


Alexandra Minea
QMagazine și elogiile: imaginea unei...

Q Magazine, publicația deținută de Floriana Jucan, are un istoric impresionant pentru comentariile pline de patos. Materialul dedicat premierului României a făcut înconjurul internetului și a ajuns unul din motivele de glumă ale utilizatorilor, atât la adresa șefei Executivului, cât și a jurnalistei.

Atât de servil a părut articol de pe QMagazine, încât pagina de Wikipedia a Florianei Jucan a fost modificată. Jurnalista era descrisă ca fiind ”jurnalist roman, CEO și acționar principal al revistei Q Magazine și sclav al Guvernului Viorica Vasilica Dăncilă.

Materialul (care poate fi interpretat ca și o opinie) livrat e atât de exagerat, încât pare desprins din altă lume. ”Nora Noapte” scria despre victima-Viorica Dăncilă că a căzut într-un ”univers aberant”, ea, care-i ”un om de desăvârșit bun simț, neconflictual, opusul isteriei și al limbajului suburban”. Dăncilă n-ar fi ”nici proastă, nici incultă, nici provincială, nici gafeură”, ci un ”actor onest, distribuit ca substitut într-un rol pe care titularul este în imposibilitatea de a-l juca.

Era de așteptat ca QMagazine să interpreteze în stil propriu evenimentele de ieri, când a avut loc ceremonia pentru preluarea președinției Consiliul Uniunii Europene. Pe scena Ateneului din București au urcat, rând pe rând, președintele Klaus Iohannis, al șefului Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, al vice-președintelui Camerei Deputaților Florin Iordache, al lui Jean Claude Juncker, Donald Tusk și prim-ministrul Viorica Dăncilă. Înainte de asta, Corul Madrigal a interpretat imnul țării – mai exact, strofele 1, 2 și 4.

Cu toate astea, elogiul din articolul Onoarea unei naţiuni şi cea a unei biserici, salvate de o femeie straşnică” este mai mult un pretext pentru a le umple cititorilor mintea cu aberațiile pe care vi le prezentăm mai jos.

Ştefan Paraschiv scrie: ”Probabil pentru a nu supăra distinsele oficialităţi ale Uniunii (a cărei ideologie este vestită şi a mai aparţinut unor alte uniuni, în trecutul nu prea îndepărtat), ultima strofă nu a fost cântată” (n. r. – se referă la strofa cu numărul 11 din Imnul României). Următorul paragraf reprezintă o explicație a motivului pentru care Corul Madrigal n-ar fi inclus și strofa 11, care prin lege face parte din varianta scurtă obligatorie. Cu toate astea, exprimarea folosită este cel puțin ciudată: ”Fireşte că „oastea” nu va să zică „armată”, ci „naţiune”. Unei naţiuni născute – nu făcute – şi datorită creştinismului (mă refer la dreapta credință), deci, i s-a interzis să se prezinte aşa cum este şi nu poate fi altfel: creştină şi liberă. Patriarhul Bisericii Ortodoxe, prezent în primul rând al lojei regale, nu s-a retras, protestând civilizat. Dar, de la eşecul referendumului încoace, oare ce mai putem aştepta de la Preafericirea Sa?”.

Interpretarea corectă a cuvântului ”oaste” este armată. În niciun sens, acesta nu ar fi însemnat, așa cum încearcă să exprime autorul, ”națiune”. Într-adevăr, versurile au un puternic caracter religios și populația aflată pe actualul teritoriu a fost, în mare parte a timpului, creștină, însă exprimarea folosită este manipulatoare – ”s-a interzis să se prezinte aşa cum este şi nu poate fi altfel: creştină şi liberă”. De asemenea, și remarca ”națiuni născute, nu făcute” atrage atenția în mod special, și ar fi interesat de aflat la ce se referă autorul în mod particular, poate chiar să dea un exemplu.

Autorul sare la ceva mai pozitiv, și o laudă pe prezentatoarea evenimentului, actrița Manuela Florina Hărăbor, că ”a purtat o cruce la gât”. La o adică, Paraschivescu a făcut un articol întreg despre ”femeia strașnică” la care se face referire în titlu, doar ca să vorbească despre aceasta în două rânduri.

Un alt aspect de remarcat sunt paralele subtile între regimul comunist și UE: ”Totuşi, mă mir că nu le-a trăznit prin cap organizatorilor ideea ideilor: să acopere cu o cortină neagră (la fel ca în 1948, când ne-am alăturat oficial unei alte uniuni) fresca monumentală”.

Despre varianta scurtată a imnului, interpretată de Corul Madrigal joi seară, a scris și ActiveNews, care aduce aminte și de legea Legii nr.75 din 16 iulie 1994 care prevede intonarea strofelor 1, 2,4 și 11.

Cireașa de pe tort vine abia la sfârșit, când autorul îl citează chiar pe Ștefan Paraschiv – cel de pe QMagazine: ”Așa cum s-a observat în direct Corul „Madrigal” intonează doar strofele 1,2 și 4 din imnul de stat. În acest moment, nu este clar dacă a fost o gafă sau un act deliberat din partea organizatorilor. Având în vedere politica secularistă promovată de Consiliul European, jurnalistul Ștefan Paraschiv susține că motivul ciuntirii imnul este „pentru a nu supăra distinsele oficialități ale Uniunii (a cărei ideologie este vestită și a mai aparținut unor alte uniuni, în trecutul nu prea îndepărtat)””.

În timp ce nicio altă publicație n-a reproșat mare lucru privind evenimentul de joi seară, aceste două publicații – pe care Mediastandard.ro vi le recomandă să le evitați – s-au folosit de pasul important pe care România l-a făcut pentru a mai polua puțin mediul online cu manipulările lor.

Arată comentariile (0)

Comentarii

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Articole asemănătoare

Analize

Studiu: care este cea mai vulnerabilă categorie de vârstă în fața fenomenului fake news

În trecut, s-a descoperit că generațiile tinere au o capacitate mai ridicată în a vedea diferența dintre știrile reale și cele false, spre deosebire de generațiile mai vechi. Un...

Adăugat pe de Alexandra Minea
Analize

Cum a primit opinia publică decizia lui Iohannis, prin ochii Sidoniei Bogdan: Jucăm pe terenul subiectivității

Opinia publică s-a aprins odată cu anunțul făcut de Iohannis prin purtătorul său de cuvânt, cu privire la semnarea de revocare a Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA....

Adăugat pe de Alexandra Minea